Pneumologie, ftiziologie
Astmul
Începând cu anul 1992, în cunoaşterea astmului bronşic au avut loc progrese importante, cu schimbarea substanţială a concepţiilor privind mecanismele apariţiei bolii, diagnosticul şi tratamentul ei. Toate acestea se fac în prezent după consensuri general acceptate, ultimul fiind cel din anul 1995, lansat de cele mai importante foruri mondiale din domeniu, sub denumirea „Iniţiativa Globală pentru Astmul Bronşic” (GINA - Global Initiative for Asthma).
Tags: Astmul exacerbat
Astmul determină cele mai frecvente urgenţe respiratorii. În Statele Unite în 1998 s-au înregistrat 11 milioane exacerbări acute, 2 milioane de adresări la camera de gardă şi 423.000 spitalizări. Aproximativ o treime din prezentările de urgenţă pentru astm necesită spitalizare.
Bronşita şi traheobronşita acută
Bronşitele şi traheobronşitele acute sunt boli frecvente ale căilor respiratorii, care survin de regulă în sezonul rece, ca urmare a unor inflamaţii acute ale traheei şi bronşiilor mari, de cauze diverse, şi sunt favorizate de fumat, poluarea atmosferică şi scăderea imunităţii generale a organismului.
Emfizemul pulmonar
Emfizemul pulmonar se defineşte prin dilatarea permanentă a teritoriului pulmonar care participă la schimburile de gaze respiratorii, apărută în urma distrugerii pereţilor alveolari. Plămânii omului au peste 300 de milioane de alveole (spaţiile aeriene de la capătul căilor respiratorii), care creează o suprafaţă de schimb de peste 70 de metri pătraţi. Împreună cu bronşita cronică, formează bronho-pneumopatia cronică obstructivă, una dintre cele mai invalidante afecţiuni respiratorii cronice.
Embolia şi infarctul pulmonar
Este o boală destul de frecventă şi periculoasă, mortalitatea depăşind 20% în formele severe.
Embolia pulmonară se defineşte ca o stare patologică determinată de migrarea unor emboli (cheaguri de sânge) în sistemul arterei pulmonare, cu oprirea completă sau parţială a circulaţiei pulmonare regionale, segmentare, lobare sau pulmonare şi apariţia unei zone de infarct pulmonar în aria nevascularizată.
Cancerul bronhopulmonar
Importanţă şi răspândire
Cancerul de plamâni era practic necunoscut la începutul secolului al XX-lea, dar începând cu anii 1950 a devenit prima cauză de deces prin cancer la bărbaţi. În 1988, cancerul de plămâni a contribuit cu 35% din totalul deceselor datorate cancerelor la bărbaţi (următoarele forme fiind cancerul de colon şi de prostată, fiecare contribuind cu câte 6%).
Alimentele afumate, infectia cu Helicobacter pylori şi excesul de sare sunt factori de risc în apariţia cancerului gastric?
Copyright 2010 Editura Prisma Târgu Mureş