Toxiinfecţiile alimentare sunt boli care se apar brusc, cu manifestări relativ intense, în urma consumului de alimente contaminate cu microbi sau toxinele lor. Aspectul, gustul sau mirosul alimentelor contaminate poate fi neschimbat aşa încât consumatorul nu este conştient de pericolul la care s-a expus. Toxiinfecţiile alimentare apar de multe ori în colectivităţi (cantine, tabere, restaurante, nunţi, parastase sau alte mese comune etc.) şi survin mai ales în sezonul cald al anului.
Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă, provocată de bacilul Koch (bacilul tuberculozei) şi care poate afecta toate organele corpului, mai ales plămânii.
Al şaptelea raport anual asupra controlului global al tuberculozei publicat de către OMS în 2003 arată că rata infecţiei cu bacilul Koch la nivel mondial este în creştere cu aproximativ 0,4% pe an dar mult mai înaltă în ţările Africii subsahariene şi în ţările din fostul bloc comunist.
Este o boală infecţioasă acută cauzată de microorganismele numite leptospire. Boala poate afecta atât omul cât şi animalele. Boala se caracterizează de obicei prin febră, frisoane, mialgii, vărsături, icter (îngălbenirea pielii şi mucoaselor), diaree etc. Netratată, boala poate produce leziuni la nivelul ficatului, rinichilor şi sistemului nervos central fiind adeseori letală. Simptomele leptospirozei pot fi confundate cu ale altor boli. Diagnosticul se confirmă prin examinări de laborator din sângele sau urina pacientului.
Ultimele estimări pe plan mondial arată că în anul 2009 s-au înregistrat zilnic aproape 7 000 de persoane nou infectate cu HIV. Peste 97% dintre acestea provin din ţările sărace şi din cele în curs de dezvoltare, aproape 1000 sunt copii cu vârsta sub 15 ani iar restul de 6 000 sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 15 - 49 ani.
Virusul hepatitei E (VHE) este principalul agent cauzal al hepatitei non-A, non-B, transmise pe cale digestivă pe plan mondial. Hepatita virală de tip E a fost fost identificată ca boală distinctă prima oară în 1980. Examinarea cu microscopul electronic arată că are formă sferică şi diametrul de 32-34 nm, prezentând o singură spirală de ARN. La fel ca şi celelalte patru forme de virus hepatic, A, B, C şi D, virusul de tip E produce leziuni la nivelul ficatului.
Gripa aviară este o maladie periculoasă care a făcut ravagii în Asia, ameninţând acum Europa. Boala s-a răspândit în rândul păsărilor din Siberia, în ciuda eforturilor autorităţilor ruse de a stopa extinderea acesteia. Gripa aviară se extinde în Europa, Orientul Mijlociu, sudul Asiei şi în Africa, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite, virusul fiind purtat pe distanţe mari de către păsările migratoare.
Primele menţionări ale gripei datează din vremea lui Hippocrate, încă din anul 412 î.Hr. De asemenea, epidemii de gripă au fost observate în 1173. Prima pandemie (epidemie care prinde zone geografice întinse) de gripă înregistrată a avut loc în anul 1580. De atunci, mai multe valuri de epidemii de gripă au „măturat” pământul, ucigând zeci de milioane de oameni.
Copyright 2010 Editura Prisma Târgu Mureş