Nutriţie
Câteva informaţii elementare şi esenţiale despre vitamina B12
Dacă ar fi să luăm în considerare tot ce circulă pe net, am putea crede că vitamina B12 este prezentă în produsele fermentate cum sunt varza murată sau borşul, berea, tătăneasca şi diverse alge, în frunte cu spirulina. Desigur, pe măsură ce ne familiarizăm cu Internetul şi învăţăm din experienţă, ne dăm seama că multedin sursele din spaţiul virtual sunt lipsite de credibilitate. Din nefericire, uneori, separarea grâului de pleavă sau neghină, cere un efort considerabil şi o investiţie de timp pe care nu toţi ne-o putem permite. Având în vedere toate aceste aspecte, articolul de faţă, încearcă să ofere, pe baza unor surse riguros selectate, răspunsuri la cele mai elementare şi esenţiale întrebări despre vitamina B12.
Tags: Ce-ar trebui să ştie fiecare vegan despre vitamina B12
O scrisoare deschisă din partea specialiştilor în sănătate şi a organizaţiilor vegetariene
Un aport foarte scăzut de vitamina B12 poate cauza anemie şi leziuni ale sistemului nervos.
Fructele şi sănătatea
Omul a intuit dintotdeauna că fructele sunt o comoară pentru sănătate. În trecut, această înţelepciune s-a concretizat în maxime cum ar fi “Un măr pe zi, de doctor te va păzi” şi se baza în primul rând pe dovezi ale bunului simţ. În prezent, conştienţa cu privire la calităţile sanogene ale consumului zilnic de fructe şi legume a luat forme noi, cum ar fi de pildă sloganul publicitar iniţiat de autorităţile americane de sănătate publică, difuzat intens în mass-media de peste ocean sub forma “Cinci pe zi, pentru o sănătate mai bună”. Această formulă şi altele asemănătoare promovează consumul de vegetale în conformitate cu ultimele cercetări din domeniul nutriţiei.
Valoarea nutritivă a fructelor
Fructele furnizează organismului elemente nutritive deosebit de valoroase: vitamina C, beta-caroten, fibre vegetale, potasiu, folaţi, magneziu etc. În condiţii normale, mai ales în sezonul de vară şi toamnă, ne putem bucura de o varietate foarte mare de fructe specifice climei noastre cu care ne vom putea cu adevărat răsfăţa fiecare după preferinţele personale: mere, pere, caise, piersici, prune, căpşuni, zmeură, frăguţe, mure, afine, cireşe, vişinele, gutui, struguri, coacăze, agrişe, lubeniţă, pepeni, coarne, zarzăre etc. Pe lângă acestea, în măsura posibilităţilor, putem consuma şi portocale, lămâi, grapefruit, kiwi, papaya, mango, ananas, banane sau alte fructe exotice. Să nu uităm desigur de alternativa extrem de binevenită a fructelor sub formă deshidratată, fructele uscate: stafide, smochine, prune, caise etc.
Nutriţia dintr-o privire - Piramida alimentaţiei
Una din marile bariere în calea cunoaşterii şi aplicării unui stil de hrănire adecvat este aspectul relativ tehnic al informaţiilor din domeniul nutriţiei. Realitatea este că cei mai mulţi oameni capitulează foarte uşor în confruntarea cu tainele nutriţie şi interesul se stinge grabnic la primul contact cu avalanşa obositoare de date noi şi de cifre. Din fericire, eforturile nutriţioniştilor de a pune la dispoziţia populaţiei recomandări practice, concrete, pentru cei care doresc să adopte o alimentaţie sănătoasă, s-au materializat într-o schemă ingenioasă numită "piramida alimentaţiei".
Această schemă evidenţiază într-un mod simplu şi clar, proporţia corectă dintre diferitele grupe de alimente, ilustrând astfel, în mod intuitiv, caracteristicile esenţiale ale alimentaţiei echilibrate. Ca şi baza piramidei care este mai mare, alimentele aflate la bază se consumă într-o proporţie mai mare. Cantitatea de alimente consumată scade pe măsură ce urcăm spre
Principiile alimentaţiei inteligente
Orice lucru bun poate fi compromis prin exagerare, prin ducerea la extremă. Alimentaţia este un domeniu care suscită multe pasiuni şi ca urmare a dat şi continuă să dea naştere la multe curente şi tendinţe deplasate, nu rareori extremiste. Tocmai pentru că alimentaţia este un factor atât de important în menţinerea sănătăţii şi în general a unei vieţi pline de satisfacţie, am vrea să precizăm în încheiere câteva reguli care să prevină adoptarea unor practici unilaterale, neechilibrate.
Principiul varietăţii
Prima regulă de importanţă crucială pentru alimentaţia noastră este regula varietăţii. Însăşi natura înconjurătoare ne învaţă în mod intuitiv această lecţie prin diversitatea debordantă de produse alimentare care ne stau la dispoziţie. Apoi, organismul nostru, gustul - în măsura în care nu este pervertit - are o înclinaţie firească spre variaţie, alternanţă. Regimul
Nutriţia şi sănătatea
Alimentaţia românilor
Potrivit informaţiile care ne-au rămas din istoria secolelor trecute, se pare că alimentaţia poporului român poate fi considerată în cea mai mare parte, o alimentaţie vegetariană, mai precis lacto-vegetariană.
Meiul a fost baza alimentaţiei locuitorilor din ţările române până târziu în epoca modernă, fiind înlocuit de porumb doar în ultimii 200 de ani. Un misionar catolic venit în 1670 în Muntenia notează că populaţia se hrăneşte cu pâine de mei.
Cărturarul Dimitrie Cantemir motivează răspândirea pe scară largă a meiului prin productivitatea lui, menţionând că “grâul dă de 24 de ori semănătura, orzul de 60 de ori iar meiul de 300 de ori”. O altă explicaţie ar consta în
Caracteristicile clinice şi epidemiologice nu permit o distincţie clară între tipurile de hepatite virale aşa încât pentru diagnosticul precis sunt necesare teste serologice?
Copyright 2010 Editura Prisma Târgu Mureş