Criza financiară afectează serviciile şi starea de sănătate a cetăţenilor din ţările afectate. Un studiu publicat recent arată că dificultăţile economice au afectat serviciile de sănătate din Grecia. Numărul de consultaţii de la nivelul cabinetelor de medicină de familie a scăzut simţitor de la un an la altul în timp ce numărul de internări în spitalele de stat a crescut (cu 24% în 2010 faţă de 2009 şi cu încă 8% în 2011). Pe de altă parte, internările în spitalele private au scăzut cu 20-30% în anul 2010. O serie de rapoarte arată că starea de sănătate, în special a unor grupuri vulnerabile, s-a înrăutăţit. Numărul de sinucideri a crescut cu 17% din 2007 până în 2009, cu 25% din 2009 în 2010 şi cu 40% în prima jumătate a anului 2011. Numărul persoanelor care au suferit de pe urma actelor de violenţă a crescut şi el iar rata omuciderilor şi furturilor s-a dublat între 2007 şi 2009. Cercetătorii de peste ocean au constatat şi ei evoluţii îngrijorătoare.
Scleroza laterala amiotrofica este cunoscută şi sub numele de boala Lou Gehrig, după numele unui faimos jucător american de baseball din anii 1930 care a fost diagnosticat cu această boală după o carieră sportivă strălucită. Maladia se caracterizează prin distrugerea progresivă a neuronilor motori din creier şi din măduva spinării. Afectarea neuronilor motori duce la îngreunarea progresivă a mersului, vorbirii, mestecatului, înghiţitului. Scleroza laterală amiotrofică este o boală progresivă, invalidantă, în cele din urmă letală. Două echipe independente de geneticieni au raportat descoperirea unei gene responsabile de mai multe o treime din cazurile cu transmitere genetică de scleroză laterală amiotrofică. Mutaţia descoperită recent ar putea ajuta la o mai bună cunoaştere a bolii şi astfel la descoperirea unui tratament.
Specialiştii urologi avertizează pe baza unui studiu recent că aproape 7% dintre bărbaţii cu vârsta peste 65 de ani cărora li s-a efectuat o biopsie prostatică necesită internare în decursul următoarelor 30 de zile după procedură, o rată de două ori mai mare decât a bărbaţilor de aceeaşi vârstă care nu au fost supuşi la biopsia respectivă. Biopsia prostatică se practică pentru diagnosticarea cancerului de prostată, unul dintre cele mai frecvente forme de cancer la bărbaţii vârstnici din ţările dezvoltate. Creşterea numărului de internări are legătură nu doar cu biopsia în sine prin complicaţiile infecţioase locale ci, după câte se pare, şi cu decompensarea unor suferinţe ale inimii sau ale plămânilor. Pentru reducerea riscurilor de infecţie, specialiştii consideră că se impune efectuarea biopsiei sub protecţia antibioticelor.
YouTube este utilizat nu doar în scop de divertisment ci şi pentru informare sau ... dezinformare. Un grup de neurologi de pe mai multe continente a fost solicitat să examineze un număr de 29 de secvenţe video în care erau prezentate cazuri cu boală Parkinson, tremurături de diverse tipuri sau alte afecţiuni caracterizate prin tulburări de mişcare. După vizionarea atentă a filmelor, neurologii au ajuns la concluzia că 2/3 dintre tulburările de mişcare prezentate erau de cauză psihogenică, adică „pe bază nervoasă”, cum se spune în popor. Dr. John Duda, specialist neurolog la Facultatea de Medicină a Universităţii din Pennsylvania, SUA, a remarcat că în timp ce în realitate doar un procent de 2 până la 10% dintre tulburările de mişcare sunt psihogenice, pe YouTube, acest tip de tulburări poate să ajungă la 66%. Scrisoarea specialiştilor implicaţi în acest studiu inedit avertizează că informaţiile disponibile pe YouTube pot avea urmări nedorite asupra pacienţilor cu tulburări de mişcare prea creduli.
Perdelele folosite pentru a asigura intimitatea pacienţilor în serviciile de urgenţă, de terapie intensivă sau chiar în saloanele obişnuite sunt frecvent contaminate cu microorganisme patogene. Această contaminare creşte riscul infecţiilor instraspitaliceşti. Infecţiile nosocomiale, cum mai sunt numite, prezintă o importanţă deosebită din cauza frecvenţei cu care se întâlnesc şi a consecinţelor lor foarte grave. Unii dintre germenii răspândiţi în interiorul spitalelor au dobândit o rezistenţă deosebit de mare la unul sau mai multe antibiotice. Combaterea acestor agenţi infecţioşi multirezistenţi este deseori dificilă şi nu de puţine ori aceştia pun în primejdie chiar viaţa pacienţilor. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că infecţiile nosocomiale pot duce rapid la majorarea semnificativă a costurilor tratamentelor. Infecţiile intraspitaliceşti sunt considerate în prezent o problemă majoră de sănătate publică în toate instituţiile medicale. Multe dintre căile de transmitere ale acestor infecţii au fost identificate, cum ar fi de exemplu mâinile personalului medical sau instrumentarul incorect sterilizat.
Persoanele cu defibrilatoare cardiace implantabile şi tulburări de respiraţie în timpul somnului prezintă un risc mai înalt de evenimente cardiace letale nocturne. Defibrilatoarele cardiace implantabile (DCI) sunt dispozitive care monitorizează ritmul bătăilor cardiace şi corectează eventualele dereglări ale ciclului cardiac prin descărcarea unui impuls electric. Un studiu publicat anul acesta a evidenţiat o creştere semnificativă a riscului la persoane cu DCI care pe lângă tahicardie ventriculară (o tulburare a bătăilor inimii constând dintr-un ritm rapid al contracţiilor ventriculilor) sau fibrilaţie ventriculară (bătăi neregulate ale muşchilor ventriculari) suferă de tulburări de respiraţie în timpul somnului. Studiul efectuat de cercetătorii israelieni a cuprins un lot de 45 de pacienţi cu DCI care au fost urmăriţi timp de un an. Riscul de aritmii ventriculare a fost mai mare între miezul nopţii şi ora şase dimineaţa la pacienţii cu tulburări respiratorii în timpul somnului.
Un sondaj făcut de către “Harris Interactive” pe un lot de peste 1000 de persoane şi un studiu ce a cuprins mai mult de 6000 de adulţi, arată că numai 82% dintre subiecţii observaţi şi-au spălat mâinile după folosirea toaletei. Studiul arată că femeile sunt mai atente cu igiena mâinilor. Ele se spală pe mâini în proporţie de 90% în timp ce bărbaţii numai în proporţie de 75%. Interesant este că studiul a demonstrat că o parte dintre subiecţi nu respectă normele de igienă după folosirea toaletei deşi afirmă că o fac. Între subiecţii studiaţi au existat diferenţe cu privire la spălatul pe mâini şi în funcţie de regiunea de rezidenţă, în funcţie de nivelul de educaţie şi de starea materială. Procentajul cel mai mic l-au întrunit subiecţii din Atlanta (74%) în timp ce cei din Chicago au fost cei mai „curăţei” (89%). Numai jumătate dintre subiecţii intervievaţi afirmă că se spală pe mâini de fiecare dată când se joacă cu un animal de casă, după ce strănută sau după ce manevrează bani. Deşi s-au remarcat diferenţe în obiceiul spălării pe mâini în funcţie de gradul de şcolarizare şi de situaţie materială, specialiştii nu pot să explice satisfăcător aceste diferenţe.
Ca în toate aspectele vieţii, concordanţa dintre ce spunem şi ce facem este importantă şi în medicină. Potrivit unui studiu prezentat în cadrul Conferinţei Anuale a Colegiului American de Medicină Sportivă, studenţii medicinişti activi din punct de vedere fizic sunt mai frecvent hotărâţi să recomande activitatea fizică pacienţilor pe care îi vor trata. Studiul cu durata de cinci ani a inclus un număr de aproape 600 de subiecţi tineri de la Universitatea Colombia. Un procent de 80% dintre ei au considerat că recomandarea exerciţiului fizic va fi o parte foarte importantă a practicii lor profesionale. Cercetătorii au observat că studenţii care şi-au exprimat convingerea că recomandarea exerciţiilor fizice pentru pacienţi este importantă, aveau ei înşişi o condiţie fizică bună. Studii anterioare au evidenţiat faptul că aproape două treimi dintre pacienţi ar fi mai dispuşi să înceapă să facă exerciţii fizice dacă medici lor le-ar recomanda acest lucru şi că medicii cu obiceiuri sportive sunt mai credibili şi pot motiva mai eficient pacienţii în sensul activităţii fizice.
Pacienţii la care psoriazisul apare concomitent cu boala hipertensivă au o probabilitate mai mare de a avea manifestări severe ale hipertensiunii, necesitând mai multe medicamente pentru menţinerea sub control a valorilor tensionale. Aproape 4% dintre americani suferă de psoriazis, o boală a pielii manifestată prin descuamarea, îngroşarea şi inflamarea tegumentelor cu senzaţie de mâncărime. În general psoriazisul necesită tratament de lungă durată. Analizele statistice efectuate de cercetători exclud posibilitatea ca severitatea crescută a hipertensiunii să aibă legătură cu medicaţia administrată pentru tratarea psoriazisului.
Specialiştii în boli de nutriţie ştiu deja de relativ multă vreme că menţinerea unei greutăţii corporale în limite normale joacă un rol important în prevenirea diabetului zaharat de tip 2 şi, de asemenea, că tratamentul diabeticilor obezi impune măsuri pentru normalizarea greutăţii corporale. Un studiu de curând publicat în American Journal of Clinical Nutrition sugerează că riscul de diabet ar putea fi redus chiar fără pierderea în greutate cu condiţia însă ca persoanele respective să îşi modifice regimul alimentar. Experimentul a fost efectuat pe un grup de 69 de persoane supraponderale cu risc de diabet şi a durat opt săptămâni. O parte dintre subiecţi au primit un regim cu o proporţie mai mare de grăsimi, ceilalţi un regim cu mai puţine grăsimi. La încheierea experimentului, persoanele din grupul cu dieta cu mai puţine grăsimi au avut secreţia de insulină mai înaltă şi o toleranţă la glucoză mai bună. Ambele aspecte reflectă un risc mai redus de boală diabetică independent de scăderea în greutate.
Copyright 2010 Editura Prisma Târgu Mureş