Orice lucru bun poate fi compromis prin exagerare, prin ducerea la extremă. Alimentaţia este un domeniu care suscită multe pasiuni şi ca urmare a dat şi continuă să dea naştere la multe curente şi tendinţe deplasate, nu rareori extremiste. Tocmai pentru că alimentaţia este un factor atât de important în menţinerea sănătăţii şi în general a unei vieţi pline de satisfacţie, am vrea să precizăm în încheiere câteva reguli care să prevină adoptarea unor practici unilaterale, neechilibrate.

Principiul varietăţii

Prima regulă de importanţă crucială pentru alimentaţia noastră este regula varietăţii. Însăşi natura înconjurătoare ne învaţă în mod intuitiv această lecţie prin diversitatea debordantă de produse alimentare care ne stau la dispoziţie. Apoi, organismul nostru, gustul - în măsura în care nu este pervertit - are o înclinaţie firească spre variaţie, alternanţă. Regimul

vegetarian monoton, unilateral, nu este un mare câştig pentru sănătate şi este neînţelept să faci economie pe seama sănătăţii. De aceea este bine să folosim ca hrană o varietate cât mai mare de cereale integrale, fructe, legume şi zarzavaturi.
Aceasta nu însemnă totuşi că este obligatorie includerea la fiecare masă a tuturor felurilor de alimente ci mai degrabă varietatea să se reflecte în alcătuirea meniului pe parcursul zilei şi de la o zi la alta. În acest sens deschiderea spre tradiţiile culinare sănătoase ale altor popoare este mai mult decât binevenită.

Principiul moderaţiei
A doua regulă fundamentală este moderaţia. Nu este suficient să evităm produsele cu efecte nefaste asupra sănătăţii. Trebuie să avem în vedere faptul că multe alimente sănătoase în sine, pot fi nesănătoase dacă se depăşeşte măsura. De exemplu, unii consumă cantităţi exagerate de miere, deoarece au convingerea că este un aliment "natural", "sănătos" prin excelenţă. Totuşi, realitatea este că mierea poate fi la fel de nesănătoasă ca şi zahărul dacă se consumă în cantităţi prea mari.