Mulţi entuziaşti ai regimului vegetarian sunt convinşi că spirulina conţine vitamina B12. Chiar azi am primit, pentru a nu ştiu câta oară, un email în care spirulina era prezentată ca „lider cap de serie”, atribuindu-i-se o mulţime de superlative nutriţionale. Pe diverse site-uri sunt prezentate informaţii aproape incredibile despre cantitatea de vitamina B12 din această plantă-bacterie oceanică. Într-unul din materialele care apare pe mai multe site-uri şi bloguri se arată că spirulina este „cea mai concentrată sursă de vitamină B12, fiind mai bogată de 26 de ori ca o porţie de carne de vită”.
Orice persoană interesată de sănătate ar vrea să ştie cum stau lucrurile în realitate, cam ce spun sursele credibile despre spirulină. Din acest motiv, în rândurile de mai jos voi încerca să prezint spirulina dintr-o perspectivă mai realistă.

Ce ne spun datele oficiale

Conţinutul de vitamina B12 al spirulinei, conform Laboratorului de date nutriţionale al Departamentului de Agricultură din SUA (USDA Nutrient Data Laboratory) este: 0.00 mcg (adică zero). Acest fapt nu ar trebui să fie o supriză pentru cei care sunt obişnuiţi să facă distincţie între sursele de încredere şi cele dubioase. Sunt conştient de suspiciunile care există faţă de sursele oficiale, guvernamentale şi că sistemul medical convenţional este de multe ori acuzat că oferă informaţii deformate de interesele comerciale ale marilor companii farmaceutice sau alimentare.

Poziţia Societăţii Vegetariene din Marea Britanie

Din motivul arătat mai sus, voi reda mai jos un paragraf extras dintr-un document redactat şi publicat de Societatea Vegetariană din Regatul Unit al Marii Britanii.

„S-au făcut cercetări considerabile pentru a afla posibilele surse vegetale de vitamina B12. Produsele fermentate din soia, algele marine, au fost toate propuse ca posibile surse de vitamina B12. Oricum, analiza produselor fermentate de soia, între care tempeh, miso, shoyu şi tamari, nu a găsit cantităţi semnificative de vitamina B12.
Spirulina, o algă disponibilă ca supliment alimentar sub formă de tablete şi nori, o plantă marină, au apărut amândouă ca având un conţinut semnificativ de vitamină B12 după analiză. Oricum, se crede că aceasta se datorează prezenţei de compuşi cu structură similară vitaminei B12, cunoscuţi sub numele de analogi de vitamină B12. Aceştia nu pot fi utilizaţi pentru satisfacerea necesarului alimentar. Metodele de determinare folosite sunt incapabile să diferenţieze între vitamina B12 şi analogii săi. Analiza surselor posibile de vitamină B12 poate da rezultate fals pozitive datorită prezenţei acestor analogi.
Cercetătorii au sugerat că aceste presupuse suplimente de vitamină B12 cum ar fi spirulina ar putea în realitate să crească riscul de deficienţă de vitamină B12, deoarece analogii pot să concureze cu vitamina B12 inhibând metabolismul.
Consensul actual al nutriţioniştilor este că nici o sursă alimentară vegetală nu constituie o sursă sigură de vitamină B12.”

Părerea altor experţi vegetarieni

Jack Norris, specialist dietetician din SUA şi un activ susţinător al dietei vegetariene consideră că

„singurul aliment vegetal care a fost testat în ce priveşte activitatea vitaminei B12 prin aplicarea standardului ideal, şi anume, reducerea nivelului de acid metil malonic în organismul uman, este alga nori, sub formă uscată şi proaspătă, din Japonia. Algele nori uscate au înrăutăţit statusul acidului metil malonic, indicând că pot să reducă nivelul seric de vitamină B12 şi posibil să dăuneze persoanelor cu deficienţă de vitamina B12. La administrarea algelor nori sub formă proaspătă, nivelul de acid metil malonic a rămas aproximativ neschimbat, indicând că nu au deteriorat statusul de vitamina B12 dar nici nu l-au ameliorat.”

Puteţi citi o prezentare sistematică despre vitamina B12 semnată de acelaşi autor, aici.

Thomas E. Billings, fost organizator al grupului de sprijin pentru alimentaţie crudivoră „San Francisco Living Foods Enthusiasts”, este vegetarian de peste 30 years şi a testat pe propria piele timp de opt ani dieta frutariană, veganismul crudivor (raw vegan). Thomas Billings este unul dintre principalii contributori la site-ul BeyondVeg.com. Pe acest site, Billings arată că

„Spirulina şi tempeh conţin în principal analogi de vitamină B12. Studiul publicat de V. Herbert în American Journal of Clinical Nutrition în 1988 (Herbert V. "Vitamin B-12: plant sources, requirements, and assay." American Journal of Clinical Nutrition, 1988, vol. 48, pp. 852-858.) raportează că testele pe tempeh, un produs fermentat din soia şi spirulina au descoperit că ele nu conţin aproape deloc vitamina B12 adevărată şi că vitamina B12 din ele (determinată prin metoda de testare descrisă de Farmacopeea Statelor Unite) este reprezentată predominant de analogi. Suspiciunea noastră este că persoanele care iau spirulină ca sursă de vitamina B12 ar putea să facă o deficienţă de vitamina B12 mai repede deoarece analogii din produs blochează metabolismul vitaminei în experimente de laborator pe culturi de celule umane şi probabil au aceeaşi consecinţă şi în organismul uman. Datorită prezenţei analogilor în locul adevăratei vitamine B12, produsele fermentate sunt nesigure ca sursă de vitamina B12.”

Societatea Vegetarienilor din România

În Ghidul de nutriţie publicat pe site-ul oficial al organizaţiei, se arată că

„Nici un aliment vegetal, nefortificat (nici măcar algele marine şi tempeh) nu reprezintă o sursă sigură de vitamina B12. Vegetarienii stricţi trebuie să consume 3 mcg/zi din alimente fortificate sau cel puţin 10 mcg/zi dintr-un supliment.”

Despre celelalte calităţi nutriţionale ale spirulinei (de ex. conţinutul de proteine) într-un material viitor.

Pentru mai multe detalii despre rolul vitaminei B12, despre cum se manifestă, cum se poate diagnostica şi trata carenţa de vitamina B12 daţi click aici.

Autor: dr. Valentin Nădăşan
Data publicării: 16.11.2010.

Bibliografie:
- The Vegetarian Society of the United Kingdom, Vitamin B12, Information Sheet
http://www.vegsoc.org/info/b12.html
accesat la data de 21 oct 2010
- USDA Nutrient Data Laboratory
- T. Billings, B-12 in spirulina and other plant foods/ Vitamin B-12: Rhetoric and Reality. http://www.beyondveg.com/billings-t/comp-anat/comp-anat-7c.shtml accesat la data de 16.11.2010.
- J. Norris, B12 in Tempeh, Seaweeds, Organic Produce, and Other Plant Foods, http://www.veganhealth.org/b12/plant accesat la data de 16.11.2010
- SVR, Ghid de nutriţie, http://www.svr.ro/ce-sa-mananc/ghid-de-nutritie.html, accesat la data de 16.11.2010.