Una din marile bariere în calea cunoaşterii şi aplicării unui stil de hrănire adecvat este aspectul relativ tehnic al informaţiilor din domeniul nutriţiei. Realitatea este că cei mai mulţi oameni capitulează foarte uşor în confruntarea cu tainele nutriţie şi interesul se stinge grabnic la primul contact cu avalanşa obositoare de date noi şi de cifre. Din fericire, eforturile nutriţioniştilor de a pune la dispoziţia populaţiei recomandări practice, concrete, pentru cei care doresc să adopte o alimentaţie sănătoasă, s-au materializat într-o schemă ingenioasă numită "piramida alimentaţiei".
Această schemă evidenţiază într-un mod simplu şi clar, proporţia corectă dintre diferitele grupe de alimente, ilustrând astfel, în mod intuitiv, caracteristicile esenţiale ale alimentaţiei echilibrate. Ca şi baza piramidei care este mai mare, alimentele aflate la bază se consumă într-o proporţie mai mare. Cantitatea de alimente consumată scade pe măsură ce urcăm spre

vârful piramidei.

Baza piramidei - cereale integrale

Alimentele situate la temelia piramidei sunt considerate alimente de bază, consumându-se din belşug. Din această categorie fac parte: cerealele integrale, pâinea integrală, pastele făinoase. Cele mai cunoscute alimente din această categorie sunt: grâul, orezul integral (brun), orzul, meiul, secara, porumbul. Alimentele din clasa cerealelor integrale se recomandă să fie consumate din belşug, adică 6-11 porţii/zi.

O porţie înseamnă:

• 1 felie de pâine
• 1/2 cană cereale fierte
• 3/4 cană cereale uscate
• 1/4 cană granola (Musli)
• 1/2 cană paste fierte

Valoarea nutritivă a acestei grupe de alimente este dată de faptul că sunt o sursă valoroasă de glucide complexe, fibre vegetale, proteine, vitamine (B1, B2, B6, Niacina), fier, magneziu, calciu, cupru, mangan, fluor, crom, molibden etc.

Nivelul doi - legume şi fructe

Pe a doua treaptă a piramidei se plasează alimente la fel de esenţiale ca primele şi care se consumă în cantitate mare, dar nu fără limite. Din această categorie fac parte: legumele, zarzavaturile, verdeţurile pe de o parte şi fructele pe de altă parte. Se recomandă să se consume 3-5 porţii/zi de legume şi zarzavaturi respectiv 2-4 porţii de fructe.

O porţie de legume / zarzavaturi:

• 1 cană verdeţuri crude
• 1/2 cană legume crude tăiate
• 1/2 cană legume gătite
• 3/4 cană suc legume

Valoarea nutritivă a clasei legumelor şi zarzavaturilor constă în asigurarea aportului de fibre vegetale, potasiu, beta-caroten (provitamina A), folaţi, vitamina C, calciu, magneziu etc.

Exemple de legume: conopidă, varză, brocolli, spanac, ştevie, dovleac, morcovi, cartofi, dovlecei, roşii, sfeclă, vinete, bame, ţelină, păstârnac etc.

O porţie de fructe înseamnă:

• 1 fruct integral de mărime medie
• 1/2 cană fructe din compot
• 1 cană fructe de pădure
• 1/4 cană fructe uscate
• 3/4 cană suc de fructe

Valoarea nutritivă a clasei fructelor constă în aportul de vitamina C. beta-caroten, fibre vegetale, potasiu, folaţi, magneziu,