Categorii de stresori

Numărul factorilor stresori este practic nelimitat iar diversitatea lor este extrem de mare. Să urmărim în continuare, o posibilă clasificare menită să uşureze identificarea celor mai frecvente situaţii sau factori care pot duce la stres excesiv.

• Stresori fizici. Prima categorie este aceea a stresorilor fizici. Iată câteva exemple: accidente rutiere, aviatice, navale sau accidente de muncă, boli organice, intervenţii chirurgicale alte tratamente sau proceduri diagnostice invazive, vremea, aglomeraţia urbană, poluarea atmosferică, aerisirea deficitară a încăperilor, efortul fizic excesiv la locul de muncă sau la sportivii profesionişti, poziţia defectuoasă a corpului etc.
• Stresori senzoriali. Există studii care au arătat că muncitorii care lucrează în mediu zgomotos au o durată medie de viaţă mai mică decât cei care lucrează în locuri liniştite. În categoria stresorilor senzoriali se mai încadrează: zgomotul produs de aspirator, muzica de la etajul superior, din mijloacele de transport în comun sau manelele din piaţă, reclamele luminoase, farurile maşinilor, orice stimuli sonori sau luminoşi de intensitate excesivă care cresc fondul stresor al vieţii.
• Stresori informaţionali. Factorii stresori de natură informaţională sunt tipici pentru societatea în care trăim. Prin mijlocirea unor canale mai clasice cum sunt presa scrisă, radioul, televiziunea, sau al unor canale relativ noi, cum ar fi internetul şi telefonia mobilă, omul zilelor noastre este bombardat aproape fără întrerupere cu ştiri şi informaţii din cele mai diverse domenii. Publicitatea agresivă, aproape sufocantă, merită menţionată în mod special ca o sursă semnificativă de frustrare. Cu referire la stresul informaţional se mai folosesc şi termeni ca „poluare informaţională” sau tehnostres.
• Stresori decizionali. În acelaşi context al dinamicii mileniului trei, o altă categorie importantă şi strâns legată de explozia informaţională, sunt stresorii de natură decizională. Multitudinea şi mai ales condiţiile extreme în care oamenii trebuie să ia hotărâri importante, pot fi o sursă importantă de stres. Stresorii decizionali pun la încercare resursele de adaptare ale politicienilor, guvernanţilor, oamenilor de afaceri dar şi ale oamenilor simpli care astăzi se confruntă cu o serie de hotărâri cu consecinţe importante pentru cariera profesională, bunăstarea familiei şi calitatea vieţii în general.
• Stresori relaţionali. Relaţiile interpersonale par să fie cea mai importantă sursă de stres. Specialiştii apreciază, de exemplu, că ruperea unei relaţii romantice intime şi decesul unui membru al familiei sunt două dintre cele mai frecvente cauze ale stresului psihologic şi social al adulţilor.(2) Pe de altă parte însă nu trebuie să uităm că în multe cazuri izolarea socială, lipsa interacţiunilor cu ceilalţi, poate fi şi ea un factor stresor cu urmări profunde.

Printre cele mai familiare exemple de stresori relaţionali se numără: certurile şi neînţelegerile din cuplul marital, tensiunile şi conflictele dintre părinţi şi copii, relaţiile de suspiciune şi ostilitate cu rudeniile, relaţiile concurenţiale cu colegii de muncă, hărţuirea sexuală, abuzul fizic sau psihic, duşmăniile cu vecinii, tensiunile şi tulburările interetnice, discriminarea rasială sau religioasă, etc.