Cancerele de colon şi rect, numite şi carcinoame colorectale (CCR) reprezintă 15% din cancere. Frecvenţa lor este crescută în ţările occidentale, cu nivel de viaţă ridicat (locul al 2-lea în mortalitatea prin cancer în SUA, incidenţa de 58 /100.000 loc. /an în Uniunea Europeană, cu o mortalitate de aproximativ 50% din incidenţă) şi scăzută în Asia şi Africa.

Statistici din România

În România, frecvenţa lor este în creştere rapidă aceasta. Incidenţa şi mortalitatea s-au dublat în ultimii 20 ani atingând în 2000 o incidenţă de 17,74 /100.000 loc.; în 2006 s-au înregistrat 8240 cazuri noi, situând România în rândul ţărilor cu o incidenţă medie a bolii. În ultimii 2 ani cancerul colorectal a devenit a doua cauză de deces prin cancer (după cancerul bronhopulmonar, dar devansând cancerul gastric), cu un număr de 4150 decese în 2002 (19,05 /100.000 loc.) şi 4860 decese în 2006.
Raportul bărbaţi/femei este 1,3. Sub 3% din cazuri apar la sub 40 ani. Incidenţa creşte rapid peste 45 ani şi se dublează cu fiecare decadă de viaţă.

Tipul histologic

Din punctul de vedere histologic, adenocarcinoamele constituie 98% din totalitatea CCR. Macroscopic se prezintă sub forma vegetantă, ulcerativă sau infiltrativă (schiroasă). Au patru grade de malignitate (de la bine diferenţiate la nediferenţiate). Adenocarcinoamele mucipare (coloide) reprezintă 17% şi se caracterizează prin existenţa de mucină extracelulară, iar varianta cu celule în inel cu pecete conţine mucină intracelulară. Aceste forme au un prognostic mai rezervat, asemănător cu al formelor nediferenţiate. Rarele tumori carcinoide sunt situate la nivelul cecului sau rectului. La nivelul canalului anal se întâlnesc carcinoame epidermoide (istorie naturală şi tratament diferite).

După localizare

În ce priveşte localizarea, statisticile arată că 2/3 apar în colonul stâng şi 1/3 în colonul drept. Incidenţa CCR a crescut în ultimele decenii, mai marcat pentru cancerele colice decât pentru cele rectale. Există cancere sincrone la 4% şi polipi adenomatoşi asociaţi la 25% din cazuri.

Frecvenţa simptomelor

Diagnosticarea timpurie este îngreunată datorită lipsei de specificitate a simptomelor (dureri abdominale, tulburări de tranzit, hemoragii digestive), acestea putând să apară şi în afecţiuni comune benigne.
Cancerele colonului drept pot duce la dureri abdominale (74%), astenie (29%), sângerare ocultă cu anemie consecutivă (27%), masa abdominală palpabilă (23%), în timp ce tumorile colonului stâng produc dureri abdominale (72%), sângerare (53%), constipaţie (42%), scăderea calibrului scaunului, obstrucţie.
Tumorile recto-sigmoidiene produc rectoragii (85%), constipaţie (46%), tenesme (30%), diaree (30%), dureri abdominale (26%).

(Sursa: Ministerul Sănătăţii, http://www.ms.ro accesat la data de 4.11.2010)