Autentificare

Ultimele ştiri

Alcoolul, astmul şi alergiile nu fac casă bună

Copyright Dreamstime.com Freephots Doctor stetoscopeAlergologii avertizează că băuturile alcoolice ar putea declanşa reacţii alergice sau să agraveze o alergie preexistentă. Există persoane care prezintă alergie la alcoolul în sine, dar aceste cazuri sunt foarte rare. Mai frecvent se întâmplă ca reacţia alergică să apară la anumite ingrediente care se află în anumite băuturi alcoolice, cum ar fi de exemplu berea sau vinul. Specialiştii consideră că la persoanele predispuse, berea sau vinul pot declanşa reacţii alergice din cauza conţinutului de orz, struguri, malţ, hamei, grâu sau drojdie. Alte ingrediente cu potenţial alergenic sunt uneori adăugate în timpul procesului de fabricaţie (albuşul de ou este uneori folosit la filtrare, sulfiţii pot să rezulte în cursul procesului natural de fermentare a vinului dar pot să fie şi adăugaţi ca substanţă conervantă). Reacţiile alergice la băuturile alcoolice pot să aibă intensităţi variabile, de la o erupţie minoră până la o criză astmatică sau o reacţie anafilactică letală. Cercetătorii avertizează asupra faptului că alcoolul poate să agraveze o boală alergică preexistentă. În mod special, pot fi înrăutăţite anumite alergii alimentare.

Răcoritoarele nu sunt singura sursă de calorii

Copyright Dreamstime.com FreePhotosÎn multe ţări occidentale s-au introdus măsuri legislative menite să protejeze copiii şi adolescenţii de efectele unui stil de viaţă nesănătos. Una din aceste măsuri reglementează comercializarea băuturilor cu conţinut caloric excesiv. De exemplu, în România, Legea pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar şi  Legea privind interzicerea mâncării fast-food în şcoli  prevede că în incinta unităţilor de învăţământ sunt interzise prepararea, comercializarea şi distribuirea alimentelor cu conţinut mare de zahăr (prăjituri,  bomboane, acadele,  alte produse similare care conţin peste 15g zaharuri/100 g produs). De la această regulă fac excepţie fructele şi legume proaspete. Daniel Taber, un cercetător de la o universitate din Chicago a analizat mai îndeaproape eficienţa unora dintre aceste măsuri. El a descoperit că acolo unde sunt interzise doar băuturile răcoritoare cu multe calorii, copii au avut tendinţa de a consuma mai multe sucuri de fructe îndulcite sau băuturi pentru sportivi cu valoare energetică înaltă. Autorul studiului atrage atenţia autorităţilor de sănătate publică asupra faptului că pentru a fi eficiente, legile trebuie să aibă în vedere toate sortimentele de băuturi care pot duce la un aport caloric excesiv şi astfel la creşterea riscului de obezitate. De multe ori, aparenţele înşeală. Aşa se întâmplă şi în cazul sucurilor de fructe.

Copiii primesc prea multe antibiotice

Copyright Dreamstime.com FreePhoto Child DoctorExperţii apreciază că pediatrii din SUA prescriu în fiecare an peste 10 milioane de reţete cu antibiotice nenecesare. Un studiu publicat recent în revista Pediatrics, arată că aproape un sfert din antibioticele prescrise au fost date unor copii cu afecţiuni respiratorii cum ar fi bronşitele, gripa, astmul sau alergiile, care nu necesită antibioterapie. De multe ori, atunci când medicii nu sunt siguri de diagnostic, recurg la antibiotice ca să fie asiguraţi pentru orice eventualitate. În aceste cazuri, ar fi mai înţelept ca pacientul să fie urmărit îndeaproape şi să se intervină cu tratamentul antibiotic doar dacă acesta devine realmente necesar. Uneori, abuzul de antibiotice are de-a face cu o deficienţă majoră de cultură sanitară. Toţi părinţii ar trebui să ştie că infecţiile cauzate de viruşi (de ex. gripa) nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Nici astmul necomplicat, nu se tratează cu antibiotice.

O perioadă critică pentru instalarea sedentarismului

teenager girl headphones copyright Dreamstime.com FreePhotoUn studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea McMaster din Ontario, Canada, au constatat că tinerii care intră la colegiu devin mai puţin activi decât erau în adolescenţă. Mai grav, această tendinţă spre reducerea timpului rezervat pentru activităţi fizice continuă şi în perioada de maturitate. Studiul a cuprins aproape 700 de adolescenţi care au fost chestionaţi cu privire la regimul de activitate fizică de-a lungul unei perioade de mai bine de 12 ani.

Copyright 2012 Editura Prisma Târgu Mureş